Azi il sarbatorim pe Donald!
June 9th, 2009 — 03:11 am
Fiind “nascut” oficial pe 9 iunie 1934, Donald implineste azi 75 de ani! O fi tanar, o fi batran? Greu de spus… Cu totii stim insa ca este nemuritor!
Fiind “nascut” oficial pe 9 iunie 1934, Donald implineste azi 75 de ani! O fi tanar, o fi batran? Greu de spus… Cu totii stim insa ca este nemuritor!
De ceva vreme incoace, ma tot intreb de ce “taran” este un termen peiorativ, ba chiar o insulta uneori. Expresii ca “Ba, ce taran esti!”, “De ce esti, ba, taran cu mine?” etc. zboara zilnic prin autobuze, intre masinile parcate la stop, in supermarket-uri.
Cu toate astea, taranii sunt oamenii cu cel mai mult bun simt din tara asta. Isi respecta munca si o respecta pe-a altora. Nu iau la “bascalie” decat necazurile, si sunt multumiti cu cateva gaini, o vita si o caruta. Pentru ca sunt fericiti cu putinul pe care il au.
Am fost de curand prin Orsova si in niste sate uitate de lume din jurul ei. Primul lucru care m-a uimit a fost ca mai toate casele aveau scris “Bine ati venit” in fata portii. Indiferent ca te cunosteau sau nu, ei vroiau sa-ti comunice ca esti binevenit si ca vor sa te simti bine la ei in sat. Al doilea lucru a fost ca oamenii zambeau, erau amabili, iti povesteau cu placere. Nu erau ursuzi, incruntati si irascibili ca noi, oamenii de la oras.
Pe bune ca atunci cand mai vad cate un mitocan pe strada, gandesc in sinea mea: “Ia uite-l si pe asta, ce orasean e…”
Dupa 7 ani de absenta pe scena, Roxette se reunesc! Chiar daca in acest rastimp, Per si Marie au avut fiecare o cariera solo, iata ca a venit si momentul reuniunii.
Pe 6 mai, intr-un concert al lui Per, va urca pe scena si Marie, pentru a canta impreuna melodii Roxette, atat de dragi fanilor! Si asta nu e totul. Mai multe detalii pe roxette.ro.
“(…) Aici orice gând e mai încet,
si inima-ti zvâcneste mai rar (…)”
(Lucian Blaga - “Sufletul satului”)
Si care s-a nascut pe 31 martie, in 1933. Este vorba despre Nichita Stanescu, care asa s-a definit in poezia “Autoportret”.
Astazi ar fi implinit 76 de ani, si poate ca ne-ar fi dat in continuare lectii despre… cuburi, cercuri, cai, pietre, cuvinte, necuvinte.
Sa ascultam “Lectia despre cub”, recitata de catre poet:
Proba de dans este proba la care imi place cel mai mult sa ma uit, in cadrul concursurilor de patinaj artistic. Chiar daca sariturile si alte elemente (cum ar fi ridicarile foarte inalte) sunt interzise, proba de dans e spectaculoasa prin importanta acordata intrepretarii muzicii si a coregrafiei.
La campionatele mondiale de anul acesta, au ajuns pe podium o pereche rusa, o pereche americana si o pereche canadiana (dar toate trei pregatite de antrenori rusi :D).
Iata programele libere ale medaliatilor:
Medalia de aur: Oksana Domnina / Maxim Shabalin, Rusia; Muzica: Spartacus de Aram Hachaturian
Medalia de argint: Tanith Belbin / Benjamin Agosto, USA; Muzica: Tosca de Giacomo Puccini
Medalia de bronz: Tessa Virtue / Scott Moir, Canada; Muzica: Great Gig in the Sky de Pink Floyd, Money de Pink Floyd
Cu toate ca n-au urcat pe podium, mi-au placut si programele urmatoarelor 3 cupluri (de pe locurile 4, 5 si 6):
Intre 22 si 29 martie se vor desfasura, la Los Angeles, Campionatele Mondiale de Patinaj artistic. Pe 22 si 23 vor fi doar sesiuni de repetitii, concursul propriu-zis incepand marti, pe 24 martie.
Programul, pe care il puteti gasi si pe site-ul oficial, este urmatorul:
Puteti urmari programele campionatelor pe Eurosport si TVR2.
Imi place felul in care Dan Puric reuseste sa surprinda niste aspecte esentiale ale existentei umane: le surprinde simplu, direct, eficient. Iata ce spune el despre Frumos (vazut ca categorie estetica, nu ca insusire):
Dar, se mai spune ca Frumosul a aparut si atunci, in vremuri indepartate, cand omul a iesit pentru o clipa din “imperiul necesitatii”, a zgariat cu unghia lutul proaspat din care isi facuse o ulcica. A zgariat vrand sa imite o floare, poate o raza de soare.
(Dan Puric, “Omul frumos”, Bucuresti, 2009 - pag 81)
Cu alte cuvinte, omul a decorat ulcica, trecand peste utilitatea primara a obiectului. La fel, dupa ce omul si-a cioplit o lingura de lemn, i-a incrustat coada cu niste motive. Bineinteles, lingura putea fi folosita la fel de bine si neornamentata, dar omul a preferat sa aiba o lingura frumoasa. Dupa ce omul si-a facut poarta la casa, n-a vrut ca aceasta sa fie doar o despartitura intre ulita si curtea lui. A vrut sa fie frumoasa. Asa ca a sculptat-o, a vopsit-o, a infrumusetat-o.
Astazi, privind in jurul meu, observ cu tristete ca suntem din nou impinsi inapoi, in “imperiul necesitatii”. Cladirile sunt construite la fel, au toate aceeasi forma, sunt facute din aceleasi materiale, pentru a acomoda cat mai multi oameni in ele. Taiem copacii pentru a face loc masinilor, ne vopsim casele in aceeasi culoare, mancam aceeasi paine cu E-uri.
Daca mai demult, in Maramures, casele aveau specificul lor, in Banat aveau un alt specific, in Dobrogea la fel, acum se tinde spre uniformizare: toata lumea isi face case cu geamuri de termopan, usi metalice si garduri de plexiglas. Daca pana acum stiai unde esti uitandu-te doar la casele oamenilor, si la frumosul din ele, peste un timp ma tem ca n-o sa mai fie asa.
Incetul cu incetul devenim sclavii utilitatii, ai necesitatii, ai profitului, si uitam ca avem nevoie si de frumos. Spre folosul cui?
LE:
Omul Frumos nu mai este la moda. La moda este omul util, la moda este omul eficient.
(Dan Puric, “Omul frumos”, Bucuresti, 2009 - pag 113)